Interviu – Psih. Iuliana Spanu, despre pandemie fara panica

Interviu – Psih. Iuliana Spanu, despre pandemie fara panica

11 minute

In pandemie cu totii am avut si avem inca nevoie de sustinere si comunicare. Apar griji, intrebari si este normal sa fie asa, atat timp cat nu cadem prada exagerarilor. In acest sens, ma bucur ca am reusit ce v-am promis: Psihoterapeutul Iuliana Spanu s-a alaturat proiectului #pandemiefarapanica, iar intrebarile noastre despre afectiunile psihice si-au gasit raspunsul in discutia cu ea.

Am primit numeroase intrebari de la voi, la care am adaugat si eu cel putin inca pe atat, asa ca am decis impreuna cu Iuliana sa facem acum Partea 1, cu primele 10 intrebari, urmand sa revenim in curand si cu Partea a 2-a.


CUPRINS ARTICOL:

  1. Cum ne comportam cu cei care nu poarta masca in apropierea noastra?
  2. Cum se pot “proteja” parintii de stirile cu decese, in randul copiilor, cauzate de Covid-19?
  3. Batranii tind sa urmareasca mai mult canale de stiri. Cum ii ajutam sau cum ii convingem sa fie selectivi cu informatiile primite?
  4. Fuga de stiri / noutati inseamna fuga de realitate?
  5. Depresia in pandemie vs. Frica de pandemie. Se intrepatrund sau nu?
  6. Ce inseamna “distorsiuni cognitive”? (un termen pe care putini il cunoastem, desi cu totii il experimentam)
  7. Ce spun pacientii care au depistat o afectiune psihica cauzata de pandemie?
  8. Carui medic ne adresam daca banuim ca suferim, noi sau cineva drag, de o afectiune psihica?
  9. Anxietate vs. Panica. Care este diferenta?
  10. Cum se trateaza anxietatea si panica? Poti scapa de ele definitiv?

1. Cum ne comportam cu cei care nu poarta masca in apropierea noastra

Any, Cititor EdeBine.ro > As vrea sa stiu cum procedez cu cei care nu poarta masca in preajma mea sau in locuri unde ar trebui. Eu din cauza fricii pt mine dar si pt a incerca sa conving ca e bine sa porti masca, devin rautacioasa sau spun pe ton mai rastit ce vreau sa transmit. Parca sunt mai violenta verbal. Cum sa procedez astfel incat sa conving, sa atentionez mai dur dar fara sa exagerez?

Psih. Iuliana Spanu > Stim cu totii ca, in majoritatea situatiilor, exista tabere de o parte si de alta a baricadei. Parerile sunt impartite in functie de filtrul mental al fiecaruia si este o realitate ca doua persoane privesc acelasi eveniment din doua unghiuri diferite. Experientele de viata ne situeaza in locuri diferite si ne modeleaza maniera de a gandi si de a ne raporta la mediul inconjurator.

Un prim pas ar fi sa acceptam acest lucru, ca celalalt priveste cu totul diferit contextul in care ne aflam, ca in spatele unei atitudini exista o motivatie suficient de convingatoare pentru el, chiar daca nu si pentru noi.

Si acum, daca ne dorim ca celalalt sa ne inteleaga ingrijorarea, va trebui ca el sa aiba aceasta disponibilitate vis-à-vis de noi si apoi sa reusim sa ii explicam in termeni amiabili ca un anume comportament al lui ne poate periclita starea de bine. Spun “amiabili” pentru ca, de multe ori, nu mesajul este cel care provoaca reactii adverse, ci maniera prin care transmitem. Sa ne gandim: cand se rasteste cineva la noi, tinem minte ce a spus sau cum ne-a spus?

Cu putina ingaduinta, putem incerca sa comunicam cu celalalt pentru a intelege ce gandeste, ce simte si de ce se comporta asa.

2. Cum se pot “proteja” parintii de stirile cu decese ale copiilor, cauzate de Covid-19

Andreea, Cititor EdeBine.ro > Sunt mama unui copil mic si vreau sa stiu cum sa imi mentin echilibrul cand vad stirile cu copii care din pacate mor din cauza covid 19? Sunt multe stiri, modelul clickbait, care nu anunta ca acei copii sufereau de alte probleme.

Psih. Iuliana Spanu > Intr-adevar, stirile pot fi de-a dreptul inspaimantatoare, mai ales daca primesc un titlu fatalist incheiat cu ideea mortii. Faptul ca suntem constienti de vremurile in care traim, de consecintele care survin inevitabil, ne ajuta sa putem selecta ceea ce dorim sa aflam la nivel de actualitate. Ideea este sa nu ne alimentam cu ideea mortii, ci cu strategii de adaptabilitate la mediul inconjurator.

Asa ca, ar fi de preferat sa luam doar ce ne ajuta, ce reprezinta o solutie pentru noi (cum ar fi maniera de protectie, cum sa ajungem la un echilibru mental-emotional in aceste conditii s.a.m.d.), nu sa intram in capcanele unor stiri care pot provoca pe alocuri panica.

Calitatea bunastarii noastre depinde si de propriile alegeri. Nu spun sa fim orbi in fata a ceea ce stim cu totii ca se intampla, dar nici sa filtram mental concentrandu-ne asupra negativului astfel incat intreaga realitate sa devina deformata si intunecata.

3. Batranii tind sa urmareasca mai mult canale de stiri. Cum ii ajutam sau cum ii convingem sa fie selectivi cu informatiile primite?

Cristi, Cititor EdeBine.ro > Mama mea are aproape 80 de ani si un psihic din ce in ce mai degradat. Ne este teama de Alzheimer. Se uita la tv numai pe 2 canale alarmiste, retine doar ce e rau, uneori nu stie ce zi este sau cat e ceasul. Ba nu crede in existenta covid ba ne spune ce a zis la tv de parca vine sfarsitul lumii. Daca incercam sa o invatam de bine, sa nu se mai uite la asa ceva, se supara, se uita urat si spune ca face ce vrea. Cum sa ne purtam cu ea?

Psih. Iuliana Spanu > Pentru un om de 80 de ani, ideile alarmiste sunt primele care ajung la el. Sa nu omitem faptul ca, in jurul acestei varste, unii oameni isi incheie socotelile, altii contempla la viata pe care au avut-o si incep usor sa se gandeasca si la altceva in afara de a-si trai viata.

De asemenea, un om varstnic nu doreste sa fie invatat, ci ascultat si inteles. Neavand altceva de facut, ce poate fi mai simplu decat sa te uiti pe un ecran? Multi oameni prefera televizorul din lipsa de alte activitati.

Petreceti timp cu oamenii acestia, povestiti-le voi despre viata, aplecati urechea la nevoile si temerile lor si incercati sa empatizati cu fricile si ingrijorarile lor, nu sa le combateti. Daca ii recomanzi unui om sa nu ii fie frica, fix opusul va face.

4. Fuga de stiri / noutati inseamna fuga de realitate?

Mihaela, Cititor EdeBine.ro > As incerca macar 2 sapt sa nu dau drumul la tv pe stiri, radio sa il tin pe muzica si pe facebook sa evit in fluxul de stiri sa citesc legate de covid. Dar ce fac cu gandul ca imi scapa ceva? Poate apare ceva de facut, de tinut cont si nu vad si eu in acelasi timp cu prietenii, familia.

Psih. Iuliana Spanu > Fuga de realitate nu reprezinta o solutie si spun asta deoarece ulterior “socul” poate fi mai mare. Daca ne facem ca nu vedem, nu inseamna ca nu se intampla.

Este adevarat ca suntem inconjurati de multe surse media care ne furnizeaza tot felul de informatii, insa ne putem rezuma doar la acele canale care au menirea de a ne ajuta sa ne calibram in functie de coordonatele situatiei curente. Bineinteles, alternativ, putem sa ne focusam si in alte directii (ca cele mentionate mai sus) pentru ca viata contine si alte planuri, unele resimtite, chiar si in acest context, ca fiind placute.

5. Depresia in pandemie vs. Frica de pandemie. Se intrepatrund sau nu?

Ioana, Cititor EdeBine.ro > Fata mea de 21 ani a fost diagnosticata cu episod depresiv. Ia tratament cu un antidepresiv si face terapie. Spune ca nu ii este frica de covid si de situatia din pandemie dar eu cred ca o sperie si nu spune. Cum imi dau seama si cum o ajut sa nu ii fie frica?

Psih. Iuliana Spanu > Exista posibilitatea ca starea ei psihica sa fie amprentata de orice altceva in afara situatiei generate de Covid. Nu putem ghici gandurile celorlalti, iar in consecinta, concluziile pripite cu siguranta nu ne vor furniza adevarul.

Apoi, daca aceasta frica chiar exista si nu este pregatita sa o exprime in termeni mai clari, simplul fapt de a fi alaturi de ea fara vreo presiune de a afla ceea ce gandeste, ii va fi de ajuns.

Persoanele diagnosticate cu depresie au nevoie de un cadru suportiv – “sunt aici pentru tine, cand esti pregatit/a sa discutam.

6. Ce inseamna “distorsiuni cognitive”? (un termen pe care putini il cunoastem, desi cu totii il experimentam)

EdeBine.ro > Spune-ne, te rog, care sunt cele mai disfunctionale (gresite) ganduri pe care le putem avea legate de pandemie. Cum putem „lupta” cu ele ca sa nu mai apara?

Psih. Iuliana Spanu > Nu pot spune ca exista “cele mai disfunctionale”. Gandurile care nu sunt deloc in beneficiul nostru, care ne imobilizeaza si ne dau emotii negative precum furie, tristete, enervare etc., sunt contraproductive. Referindu-ne la pandemie, majoritatea gandurilor au legatura cu teama de moarte, de imbolnavire, de suferinta.

Acestea sunt distorsiuni cognitive, adica ganduri care au la baza convingeri precum “sigur ma voi imbolnavi”, “nu stiu daca voi supravietui”, “viata este un cosmar”, “nu mai suport aceasta situatie”. Aceste credinte tind sa distorsioneze realitatea amplificand problema reala pana la catastrofizare.

Intr-adevar, au loc decese, suntem martori la un numar imens de imbolnaviri, ne reincadram propriile vieti intr-o maniera in care putini cred ca o vedeau venind. Cu toate acestea, sa nu suprageneralizam (nu toata lumea este infectata cu acest virus, nu toti mor din cauza lui, nu toate formele de infectare au manifestari fizice alarmante). Vremurile nu sunt usoare, iar intoleranta noastra la frustrare poate creste de la o zi la alta, insa sa ne gandim putin daca ne este util sau daca ne ajuta cu ceva sa ramanem blocati in cel mai rau scenariu. Ce ne costa, care sunt beneficiile?

Gandirea, starea de spirit, comportamentul, consecintele fizice si conditiile din jur se influenteaza unele pe altele. Daca dorim sa ne fie mai bine, gandurile sunt cele cu care trebuie sa incepem. Orice stare de spirit pe care o experimentam este insotita de un gand. Astfel, calitatea gandurilor noastre defineste si calitatea vietii noastre de zi cu zi.

Nu promovez ideea “gandeste doar pozitiv” deoarece aceasta poate omite anumite informatii de o importanta utilitate. Insa, mizez pe intelegerea informatiilor care vin spre noi, fie ele negative sau pozitive. Mai exact, fac referire la o gandire echilibrata – sa intelegem semnificatia informatiilor disponibile si sa cautam indiciile REALE care sa sustina gandirea noastra (sa fim atenti in realitate!).

In continuarea acestei idei, le-am sugerat clientilor mei sa apeleze la cateva strategii privind adoptarea unor ganduri mai functionale:

  • Daca un prieten ar fi in aceeasi situatie, ar avea exact aceleasi ganduri ca si tine si ar dispune de aceste informatii, ce perspective alternative i-ai sugera?
  • Daca o persoana semnificativa pentru tine ar afla despre gandurile tale ingrijoratoare, cuvintele spuse de aceasta te-ar ajuta sa privesti / sa intelegi situatia intr-un alt mod?
  • Daca gandurile tale negative s-ar concretiza in timp real, care ar fi cel mai rau scenariu? Ce se poate intampla in cel mai bun caz? Si care este rezultatul cel mai probabil?
7. Ce spun pacientii care se confrunta cu o afectiune psihica cauzata de perioada pandemiei?

EdeBine.ro > Ai primit la terapie, in ultimele 10 luni, pacienti care din cauza temerilor legate de Covid-19 au trecut printr-un prim atac de panica sau prim episod depresiv? Daca da, cum ti-au descris temerile lor?

Psih. Iuliana Spanu > Da, numarul terapiilor a crescut semnificativ in aceasta perioada. Majoritatea persoanelor cu care lucrez au un istoric legat de atacurile de panica si depresie. Temerile lor fac referire atat la posibilitatea riscului de a se imbolnavi sau chiar muri, cat si la incetinirea ritmului de viata, care pe deasupra este conditionat de anumite reguli care nu sunt la indemana oricui

8. Carui medic ne adresam pentru a vorbi despre o afectiune psihica?

EdeBine.ro > Ce medic trateaza bolile psihice? La cine merg prima data daca banuiesc ca eu sau cineva drag suferim de o afectiune psihica? Psihiatru, psihoterapeut, medic de familie?

Psih. Iuliana Spanu > Atunci cand consideri ca ai nevoie de ajutor, cred ca este bine sa mergi la oricare dintre specialistii mentionati mai sus. In functie de aspectele nosologice cu care te prezinti (simptome, stari, caracteristici evolutie), vei primi indrumarea potrivita.

9. Anxietate vs. Panica. Care este diferenta?

EdeBine.ro > Cum se face diferenta dintre anxietate si panica? Pot sa imi dau seama singur daca si de care dintre acestea sufar sau trebuie sa ma ajute un medic?

Psih. Iuliana Spanu > Anxietatea este declansata de ceva perceput ca fiind stresant sau amenintator si se stabilizeaza in timp. Vorbim in general de declansatori specifici din activitatile noastre de zi cu zi: probleme la locul de munca, o relatie defectuoasa cu familia, diverse probleme in cuplu, un examen, o stare de sanatate deficitara, etc.

La nivel de manifestare, anxietatea poate prezenta forme de neliniste, oboseala, irascibilitate, probleme de concentrare, insomnii.

Atacurile de panica insa, nu sunt intotdeauna indicate de factori de stres. Ele apar cel mai adesea din senin, astfel le numim atacuri de panica imprevizibile. Pe de alta parte, exista uneori situatia in care ele apar din cauza unor contexte anxiogene cunoscute (fobii specifice).

Putem fi anxiosi si in acelasi timp functionali, o doza de anxietate putand fi un bun motivator cateodata. Deci putem sa ne desfasuram activitatile. In schimb, atacurile de panica implica in cea mai mare parte simptome severe, perturbatoare – palpitatii, puls accelerat, senzatie de respiratie dificila sau de sufocare, senzatii de amorteala sau furnicaturi, teama de moarte iminenta, frica de a innebuni si de a pierde controlul.

La nivel de manifestare, disconfortul este resimtit in decurs de cateva minute, iar in aproximativ 20 de minute simptomele dispar complet.

Intensitatea, frecventa si durata simptomelor prezente ne poate ajuta sa facem diferenta intre cele doua. Insa elementele de diagnostic pot fi apreciate doar de medicul specialist in functie de datele pe care acesta le sustrage din interviul clinic cu pacientul.

10. Cum se trateaza anxietatea si panica? Poti scapa de ele definitiv?

EdeBine.ro > Ce tratament exista pentru anxietate si/sau panica? Dupa tratament vor disparea sau exista riscul sa reapara la un moment dat in viata?

Psih. Iuliana Spanu > Optiunile de tratament pentru anxietate si/sau tulburare de panica sunt reprezentate de psihoterapie si/sau medicamente. Terapia cognitiv-comportamentala este cea mai indicata in astfel de situatii, fiind o terapie de scurta durata, strategica, ce beneficiaza de numeroase studii. Aceste studii demonstreaza faptul ca terapia cognitiv-comportamentala ca abordare terapeutica este cel putin la fel de eficienta ca tratamentul medicamentos in tratarea depresiei, anxietatii, atacurilor de panica, adictiilor, insomniei, tulburarilor de stres post-traumatic.

In ceea ce priveste posibilitatea reaparitiei la un moment dat, ar fi de preferat sa fim constienti ca aceasta posibilitate exista. Constienti intr-un mod constructiv, asadar nu si speriati. Este evident ca de-a lungul vietii pot sa mai apara episoade traumatizante sau cu un nivel ridicat de stres, momente in care anxietatea sau panica se pot manifesta, dar, atentie, vom fi mai pregatiti pentru ca vom avea deja la activ sedinte de terapie care ne vor ajuta sa gestionam mult mai bine situatia stresanta.

Putem repeta, oricand simtim nevoia, strategiile si exercitiile de buna gestionare pe care le-am invatat in timpul terapiei. In acelasi timp, exista oricand posibilitatea reapelarii la terapeutul nostru, pentru a gestiona strict acel episod pe care consideram ca nu l-am putut gestiona foarte bine singuri.

psihoterapeut iuliana spanu interviu pandemie far panica

Ii multumesc, inca o data, Iulianei pentru dragostea ei fata de oameni si dorinta de implicare!


Tineti aproape, pentru ca urmeaza interviuri cu un nutritionist si cu un specialist in wellness si kinetoterapie, dar si partea a 2-a din interviul de astazi. Sa auzim de bine!

Cu drag,
E. R. si Psih. I. S.

P. S.  Va astept cu idei, sfaturi, discutii si voie buna pe Facebook EdeBine.ro, pe Instagram Edebine, dar si pe YouTube Elena Raluca (Edebine.ro)